Tuesday, November 8, 2011

POEZIE CU ONOMATOPEE

SCOPUL EXERSAREA SUNETELOR m,n,g,r

Ma-ma-ma/Este mama mea
Na-na-na/Papusica mea
Piu-piu-piu/Puisoru-i viu

Ga-ga-ga/Gasculita mea
Mac-mac-mac/Rata e pe lac
Fas-fas- fas/Mergem prin tufis
Vai-vai-vai/Pe coada o calcai

Activitati grupa mini 7- 11. Noiembrie

CUM ARAT
7noiembrie – 11 noiembrie

ZIUA

ACTIVITĂŢI ŞI JOCURI ALESE

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI / TEME – forma de organizare

LUNI

Construcţii : Trenul

Biblioteca: Imagini cu copii

Educaţie plastică : “Acesta sunt eu!

MARŢI

Arta : Invatam sa coloram

Joc de rol:Eu la gradinita!

Mana mea

MIERCURI

Biblioteca : Citesc poveşti după imagini Alba ca zapada

Educarea limbajului: „Repeta dupa mine” – joc didactic

JOI

Joc de miscare: Joc de-a locomotiva

Educaţie muzicală : Imita-ma

VINERI

Ştiinţa : Cum arata fata mea? obs . in oglinda

Familia mea

TOAMNA –cantecel


Toamna ne-mbie cu struguri aurii
Haideti sa mergem si noi in deal la vii

Fete mandre si flacai toti culeg de zor
Si prelung rasuna-n vai chiotele lor X 2



Dupa o vara de munca si-asteptari
Toamna aduce belsug si desfatari

Fete mandre si flacai toti culeg de zor
Si prelung rasuna-n vai chiotele lor X 2

Povestire - Unde a zburat randunica





Cand s-a trezit Cip-Cirip, un vint rece batea, care legana frunzele copacilor si tufele macesilor... Soarele nici nu rasarise inca si vrabiuta Cip-Cirip isi lua zborul spre prietena ei, randunica:
„O sa zburam amindoua, pana la iaz si o sa facem baie impreuna", se gindea pe drum vrabiuta, bucuroasa. „Ea in apa, eu in nisip".

Casuta randunicii era sub streasina unei case, sus, sus de tot!
Cip-cirip-cirip! facu vrabiuta, ceea ce pe limba vrabiilor insemna:
„Vecinica, Randunica
Iesi afara Surioara...
Nu-i nici cald si nu-i nici soare,
Dar e bine de plimbare..."

A stat vrabiuta, a mai strigat odata, de doua ori, apoi, sfar... a zburat spre padure. Frunzele copacilor incepusera sa se ingalbeneasca si firele de iarba nu mai erau verzi. Vrabiuta simtea ca e mai frig decat ieri, dar nu prea intelegea de ce... Si cum zbura ea, asa, mai aproape de pamint, numai ce-o vazu pe furnica. Aceasta ducea spre un musuroi un miez de piine mai mare decat doua furnici la un loc!
Vrabiuta se apropie de ea si ciripi:

„Cip-cirip, sora furnica,
N-ai vazut pe randunica?"

Dar furnica ii raspunse fara sa se opreasca «din drum:
- N-am vazut-o, n-am vazut-o... Du-te si intreaba-l pe bursuc... Eu n-am timp sa ma uit dupa randunica. Acum imi fac provizii de iarna...
Vrabiuta zbura mai repede, pana ce il intilni pe mos Bursuc, abia ducea in gura o ramura cu frunze rosioare, ca arama. Se pregatea sa-si faca culcusul. Vrabiuta se opri pe un fir de macies.

„Mos Bursuc, n-ai vazut
Vecinica, Randunica
Pe aici a trecut?"

Dar bursucul n-o vazuse pe randunica, si-i paru rau ca n-o putea ajuta pe vrabiuta. Si iar zbura vrabiuta, mai departe. In poiana, intilni o sopirla.
- N-ai vazut-o pe rindunica?... Intreba ea.
Dar nici soparla n-o vazuse si ii raspunse repede:
- N-am vazut-o, n-am vazut-o. N-am avut timp... Toata dimineata am cautat o piatra mai mare, sub care sa dorm toata iarna... In sfirsit, am gasit una!
Sopirla a plecat spre noul ei culcus, iar vrabiuta a zburat pana ia iaz la prietena ei broscuta. Salciile de pe mal isi scuturasera toate frunzele, iar nuferii nu se mai vedeau deloc. Vrabiuta se opri langa malul lacului si striga:

„Hai, broscuta Oac-oac-oac,
Iesi acum putin din lac!
Cip ci-rip-cip-cirip..."

Si iata ca broscuta iesi la mal...
- Buna ziua, broscuta! ciripi vrabiuta. N-ai vazut pe randunica? o caut de azi dimineata.
- Nu, n-am vazut-o! raspunse broscuta. Oac-Oac! Mi-am facut o casuta in namolul din fundul lacului. E asa de cald acolo! O sa dorm toata iarna. Dar ce se aude? intreba broscuta...
- la te uita, niste pasari! N-o fi si prietena noastra, randunica?
- Ba da, si eu sunt, raspunse randunica. Si cobori langa ele.
- Dar unde ai fost pana acum? intreba vrabiuta... Te-am cautat peste tot si nu te-am gasit.
- Am stat de vorba cu alte randunici, pe niste fire de telegraf si ne-am facut planul de drum.
- Cum? de ce plecati? - intrebara broscuta si vrabiuta. :
- N-avem ce manca la iarna. Aici nu mai gasim nici musculite, nici viermisori.
- Dar o sa mai vii? intreba vrabiuta.
- Sigur ca-o sa viu! la primavara.
Vrabiuta era tare bucuroasa... se gindea cum sa pazeasca mai bine cuibul randunicii, pana la primavara...
Si randunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot si impreuna cu celelalte randunici, stranse in stol, au zburat mai departe spre tarile calde.
Vrabiuta ciripi in urma randunicii:
„Drum bun, rindunico!"
Apoi zbura repede spre cuib, ca sa-l deretice, sa aiba si ea adapost peste iarna



Poezie - Supa de zarzavat


Supa de zarzavat

S-a dus gospodina sa ia zarzavat,
Si vine acasa cu cosu-ncarcat
Cu morcovi,
Cu varza,
Cartofi,
Patrunjel,
Cu sfecla,
Cu ceapa,
Ca toate-s la fel!

Si toate incep sa se certe pe masa:
-Ba, eu sunt mai dulce! - Ba, eu mai frumosa!
Dar morcov
Sau varza,
Cartof,
Patrunjel,
Ori sfecla,
Ori ceapa, -
Nu-s toate la fel?

Le ia gospodina pe rand sa le spele,
Pe urma le taie bucati - bucatele:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, -
Pe toate la fel!

Pe oala in clocot capacul tresalta,
Si fierb saracutele, fierb laolalta:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, -
Fierb, toate la fel!

Pe urma, tac toate .. Ce vreti sa mai spuna?
Caci supa-i pe masa, si-i strasnic de buna!

Autor: Otilia Cazimir

Poezie - Toamna



Toti acei ce-ntreaga vara
Au lucrat din zori în seara
Toamna au roade bogate
Au si fructe si bucate:
Mere, pere în panere
Prune bune si alune
Si gutui, amarui
Cu puf galben ca de pui
Si tot felul de legume,
De nu le mai stii pe nume.

Autor: Demostene Botez

Wednesday, October 26, 2011

Halloween



Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows' Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental.
Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintă Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări, Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.
Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloweenului s-a dezvoltat în timp. De exemplu, sculptarea de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinților de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu. Napul era folosit tradițional de Halloween în Irlanda și Scoția,dar imigranții veniți în America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai ușor accesibili și mai mari – fiind mai ușor de modelat decât napii. Tradiția americană de modelare a dovlecilor este atestată de la 1837și a fost asociată inițial cu vremea recoltei, nefiind specifică Halloweenului decât spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

La Gradinita Yuki, copiii vor sarbatori Halloween-ul vineri, 28 octombrie, de la ora 09:30 alaturi de doua personaje de basm - Dovlecelul cel Fricos si zana Tinker Bell, care le-au pregatit celor mici un spectacol de magie.

Monday, October 24, 2011

Activitati grupa mini

Obiectivele pedagogice sunt centrate pe practicarea de către preşcolarii mici a jocurilor simbolice primare, respectiv a jocului de manipulare şi a jocului imitativ, pe dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinestezice, vizuale, auditive şi gustativ-olfactive, pe cunoaşterea materialelor-jucării, pe îmbogăţirea şi activizarea vocabularului şi pe socializarea lor treptată în atmosfera de joc.

NATURA – TOAMNĂ HARNICĂ ŞI DE DARURI DARNICĂ

ZIUA

ACTIVITĂŢI ŞI JOCURI ALESE

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI / TEME – forma de organizare

LUNI

Construcţii : Căsuţe pentru păsărele

Biblioteca: Audiţie – Ursul păcălit de vulpe

Cunoaşterea mediului : “Ce ne aduce toamna?” – joc didactic

Educaţie plastică : “Vaza cu crizanteme “ – pictură

MARŢI

Arta : Coşul toamnei – modelaj

Ştiinţa: Unde pleacă păsările călătoare?

Joc de masă: Caută fructele de toamnă !

Activitate matematică: „Roadele toamnei” – joc didactic

Educaţie fizică: “Ansamblu de gimnastică“

MIERCURI

Joc de rol : De-a gospodinele

Construcţii : Rafturi pentru cămară

Biblioteca : Citesc poveşti după imagini

Educarea limbajului: „Vrei să-mi spui?” – joc didactic

JOI

Joc de masă : Separă fructele de legume

Artă: Peisaj de toamnă – desen

Educaţie muzicală : “Repetarea cântecelor de toamnă “

Opţional : “Ciuboţelele ogarului” – lectura educatoarei

VINERI

Joc de rol : La aprozar

Ştiinţa : Ce ai gustat?

Educaţie pentru societate: “Locul de joacă al copiilor “ – convorbire